Mircea Dumitru este un filosof român contemporan, profesor universitar, logician și specialist în filosofie analitică, logică filosofică, filosofia limbajului și metafizică.

S-a născut la 14 iulie 1960, la București. A studiat filosofia la Universitatea din București, iar în 1998 a obținut doctoratul atât la Universitatea din București, cât și la Tulane University, în SUA, cu cercetări în filosofia limbajului, logica modală și filosofia matematicii.

Cariera sa este legată în principal de Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a predat logică, filosofie a limbajului, epistemologie, metafizică analitică și filosofia minții. Facultatea îl prezintă ca autor al peste 50 de articole și capitole de specialitate, pe teme precum logica modală, adevărul, semnificația, raționalitatea, Wittgenstein, Quine, Kripke, realismul și esențialismul.

A fost decan al Facultății de Filosofie, prorector și apoi rector al Universității din București între 2011 și 2019. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost ministru al Educației și Cercetării Științifice.

Este membru al Academiei Române: membru corespondent din 2014 și membru titular din 2021. A fost vicepreședinte al Academiei în mandatul 2022–2026; în aprilie 2026 a candidat la funcția de președinte, dar noul președinte ales a fost Marius Andruh.

Printre volumele sale se numără „Modalitate și incompletitudine”, „Explorări logico-filosofice”, „Lumi ale gândirii. Zece eseuri logico-metafizice” și „Filosofia și limitele gândirii”. A tradus în română autori importanți ai filosofiei analitice, precum Robert Nozick, Thomas Nagel, Wittgenstein, Quine, Graeme Forbes și Saul Kripke.

Pe scurt, Mircea Dumitru este una dintre figurile centrale ale filosofiei analitice românești, important atât prin cercetările sale de logică și filosofie a limbajului, cât și prin rolul său instituțional în universitate, educație și Academia Română.