Gândirea ideii de metodă

Gheorghe Vlăduțescu este un filosof român, profesor universitar și academician, cunoscut mai ales pentru studiile sale despre filosofia greacă, Aristotel, presocratici, ontologie, metafizică, etică, filosofia medievală și filosofia culturii.

S-a născut la 8 septembrie 1937, la Cărbunești, județul Gorj. A absolvit Facultatea de Filosofie a Universității din București în 1962 și a devenit doctor în filosofie în 1971, cu o teză despre inducția aristotelică.

Cariera lui este legată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a predat din 1962 și a devenit profesor după 1990. A fost titularul cursului de filosofie greacă și conducător de doctorat, iar sursele Universității din București îl prezintă ca profesor emerit și membru al Academiei Române.

A devenit membru corespondent al Academiei Române în 1995 și membru titular în 1999; între 2002 și 2006 a fost vicepreședinte al Academiei Române.

Printre lucrările sale importante se numără „Experiență și inducție la Aristotel”, „Modernitatea ontologiei aristotelice”, „Filosofia în Grecia veche”, „Deschideri către o posibilă ontologie. Interpretări la presocratici”, „O istorie a ideilor filosofice”, „Filosofia în Roma veche”, „Filosofia primelor secole creștine”, „Cei doi Socrate”, „Cum mureau filosofii în Grecia veche” și „Ontologie și metafizică la greci”.

Ca profil intelectual, Gheorghe Vlăduțescu este important prin felul în care a tratat filosofia antică nu doar ca istorie de doctrine, ci ca istorie a conceptelor fundamentale: ființă, unu, cauză, principiu, suflet, bine, adevăr, cunoaștere. A lucrat mult asupra grecilor, dar și asupra filosofiei românești și a istoriei ideilor.

Pe scurt, Gheorghe Vlăduțescu este unul dintre cei mai importanți istorici români ai filosofiei antice, cu o contribuție majoră la studiul filosofiei grecești, al aristotelismului și al tradiției metafizice europene.

Ion Bănșoiu este un filosof român, profesor universitar, editor și specialist în filosofia greacă veche, în special în presocratici, Parmenide, Heraclit, sofiști și Aristotel.

S-a născut la 17 decembrie 1950, la București. A studiat filosofia la Universitatea din București, iar în 1987 și-a susținut doctoratul cu o teză despre ideea principiului și interpretarea aristotelică a primilor filosofi ai naturii.

Cariera lui este legată de Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a predat istoria filosofiei și filosofia culturii. Domeniile lui principale de cercetare sunt filosofia culturii, antropologia, culturile tradiționale și originile filosofiei europene.

A publicat lucrări despre Parmenide, Heraclit, sofiști, Aristotel și filosofia greacă timpurie. În lista sa de lucrări apar titluri precum „Filosofia greacă în stadiul inițial”, „Căile lui Parmenide”, „Filosofia preclasică greacă”, „Sofistul Critias”, „Borges și marile cărți ale lumii” și, împreună cu Gheorghe Vlăduțescu, „Filosofia greacă”.

Este important și ca editor cultural: Universitatea din București îl prezintă ca fondator și director al Editurii Paideia, iar un articol din Dilema Veche îl descrie ca director al editurii și subliniază profilul Paideia ca editură dedicată cărților fundamentale de filosofie, spiritualitate și cultură europeană.

Un proiect editorial recent asociat cu numele său este „Parmenide. Texte și comentarii”, ediție îngrijită de Ion Bănșoiu, publicată la Paideia în 2024, volum de peste 400 de pagini dedicat unuia dintre fondatorii metafizicii occidentale.

Pe scurt, Ion Bănșoiu este un profesor și editor român important pentru studiul filosofiei grecești vechi și pentru promovarea culturii filosofice prin Editura Paideia.

Mircea Dumitru este un filosof român contemporan, profesor universitar, logician și specialist în filosofie analitică, logică filosofică, filosofia limbajului și metafizică.

S-a născut la 14 iulie 1960, la București. A studiat filosofia la Universitatea din București, iar în 1998 a obținut doctoratul atât la Universitatea din București, cât și la Tulane University, în SUA, cu cercetări în filosofia limbajului, logica modală și filosofia matematicii.

Cariera sa este legată în principal de Facultatea de Filosofie a Universității din București, unde a predat logică, filosofie a limbajului, epistemologie, metafizică analitică și filosofia minții. Facultatea îl prezintă ca autor al peste 50 de articole și capitole de specialitate, pe teme precum logica modală, adevărul, semnificația, raționalitatea, Wittgenstein, Quine, Kripke, realismul și esențialismul.

A fost decan al Facultății de Filosofie, prorector și apoi rector al Universității din București între 2011 și 2019. În perioada iulie 2016 – ianuarie 2017 a fost ministru al Educației și Cercetării Științifice.

Este membru al Academiei Române: membru corespondent din 2014 și membru titular din 2021. A fost vicepreședinte al Academiei în mandatul 2022–2026; în aprilie 2026 a candidat la funcția de președinte, dar noul președinte ales a fost Marius Andruh.

Printre volumele sale se numără „Modalitate și incompletitudine”, „Explorări logico-filosofice”, „Lumi ale gândirii. Zece eseuri logico-metafizice” și „Filosofia și limitele gândirii”. A tradus în română autori importanți ai filosofiei analitice, precum Robert Nozick, Thomas Nagel, Wittgenstein, Quine, Graeme Forbes și Saul Kripke.

Pe scurt, Mircea Dumitru este una dintre figurile centrale ale filosofiei analitice românești, important atât prin cercetările sale de logică și filosofie a limbajului, cât și prin rolul său instituțional în universitate, educație și Academia Română.

Vasile Morar este un filosof român, profesor emerit al Universității din București, cunoscut mai ales ca specialist în etică, estetică, filosofie morală, etică a afacerilor și etica/antropologia violenței. 

S-a născut la 19 noiembrie 1946, la Dârlos, județul Sibiu. Universitatea din București îl descrie ca filosof de formație, specializat ca etician și estetician, cu preocupări extinse spre etica politică, etica afacerilor și analiza violenței.

Printre lucrările sale importante se numără „Etic și estetic”, „Etica și mutațiile valorice”, „Estetică și filosofie”, „Etica. Filosofia Binelui și Știința moralei”, „Moralități elementare”, „Estetica, interpretări și texte” și „Etica și afacerile. Moralitate elementară și responsabilitate socială”.

Ca profil intelectual, Vasile Morar poate fi plasat în tradiția filosofiei morale românești postbelice și postcomuniste. Temele lui recurente sunt binele moral, responsabilitatea, valorile, raportul dintre etic și estetic, dar și probleme sociale concrete: puterea politică, violența, Holocaustul, viața morală în societatea românească.

Pe scurt, Vasile Morar este unul dintre eticienii și esteticienii români importanți ai mediului universitar bucureștean, relevant mai ales pentru studiile de etică aplicată, estetică și filosofie morală.