Jean-Louis Vieillard-Baron
1 carte disponibile
Jean-Louis Vieillard-Baron a fost un filosof francez contemporan, specialist în Hegel, idealismul german, Bergson, Louis Lavelle, filosofia religiei și spiritualismul francez. A trăit între 1944 și 2025; sursele bibliografice franceze îl identifică drept filosof și profesor, iar IdRef menționează decesul său la 28 septembrie 2025.
A fost elev al École normale supérieure de Saint-Cloud, agrégé de filosofie în 1969 și doctor de stat în 1976. A predat la Universitatea din Tours între 1973 și 1989, apoi la Universitatea din Poitiers, unde a condus Centrul de cercetare asupra lui Hegel și idealismului german.
Domeniile sale principale au fost legătura dintre filosofia greacă, idealismul german și filosofia franceză spiritualistă. A scris despre Platon, Hegel, Fichte, Bergson, Lavelle, religie, timp, suflet, artă și spiritualitate. Un profil memorial îl descrie ca profesor emerit la Poitiers și profesor de filosofia religiei la Institut Catholique de Paris.
Printre cărțile sale importante se numără „Le Temps. Platon, Hegel, Heidegger”, „Platon et l’idéalisme allemand”, „Hegel et l’idéalisme allemand”, „Hegel, penseur du politique”, „Hegel, système et structures théologiques”, „Bergson et le bergsonisme”, „Le Secret de Bergson”, „Le spiritualisme de Bergson” și „Le spiritualisme français”. BnF îl listează ca autor al unui corpus amplu de lucrări filosofice.
Un punct important al operei sale este recuperarea spiritualismului francez. Într-un text despre spiritualitate, el leagă ideea de „spiritualitate filosofică” de Bergson și Lavelle, nu ca simplă religiozitate, ci ca viață interioară, vocație și raport al persoanei cu sensul.
Pe scurt, Jean-Louis Vieillard-Baron este un filosof al continuității dintre Platon, Hegel, Bergson și tradiția spiritualistă franceză: un autor preocupat de timp, suflet, religie, frumos și destinul metafizicii în filosofia modernă.
Problema timpului. Șapte studii filosofice
Cartea se înscrie în marea tradiție a metafizicii occidentale, oferind o pledoarie pentru dimensiunea spirituală și un elogiu al Absolutului, în contrast cu tendințele filosofice...
