Situațiile existențiale

Viorel Cernica este un filosof român contemporan, profesor universitar doctor la Facultatea de Filosofie a Universității din București și conducător de doctorat. Este specializat în istoria filosofiei, fenomenologie, hermeneutică filosofică a culturii, logica și fenomenologia judecății, fenomenologie franceză și filosofie românească.

Formarea sa este legată de Universitatea din București, unde a studiat filosofia între 1981 și 1985, și de Institutul de Filosofie al Academiei Române, unde a urmat studiile doctorale. Teza de doctorat, susținută în 1999, a avut tema „Personalismul energetic și proiectul antropologic kantian”.

A avut și responsabilități instituționale importante: a fost director al Școlii Doctorale de Filosofie a Universității din București între 2016 și 2021, director al Centrului de Cercetare a Istoriei Ideilor Filosofice între 2010 și 2016, membru CNATDCU și coordonator/editor al seriei „Studii de istorie a filosofiei românești” și al colecției „Filosofie românească” de la Editura Academiei Române.

Printre lucrările sale se numără „Filosofie românească interbelică. Perspectivă fenomenologică”, „C. Rădulescu-Motru și proiectul antropologic kantian”, „Filosofia umanului. Personalism energetic și antropologie kantiană”, „Topos-ul formal și istoric al silogisticii”, „Proiectele filosofiei kantiene”, „Judecată și timp. Fenomenologia judicativului”, „Temporalitatea experienței nonjudicative. Timpul lenei” și „Fenomenul și nimicul”.

O direcție importantă a operei sale este relectura filosofiei românești prin concepte ale fenomenologiei și filosofiei europene. De exemplu, volumul „Filosofia umanului” interpretează personalismul energetic al lui Constantin Rădulescu-Motru în raport cu antropologia kantiană și cu problema reconstrucției filosofice a umanului.

A primit Premiul „Mircea Florian” al Academiei Române în 2015 pentru lucrarea „Judecată și timp. Fenomenologia judicativului”.

Pe scurt, Viorel Cernica este un filosof român important în zona fenomenologiei, hermeneuticii și istoriei filosofiei românești, preocupat de raportul dintre gândirea românească, filosofia kantiană și metodele fenomenologice moderne.