Satyricon

Titus Petronius Niger, cunoscut mai ales ca Petronius Arbiter sau simplu Petronius, a fost un aristocrat roman din secolul I d.Hr., asociat cu curtea împăratului Nero. A murit în anul 66 d.Hr. și este considerat, în mod tradițional, autorul romanului latin „Satyricon”. Britannica îl identifică explicit ca „Gaius Petronius Arbiter”, cunoscut și ca Titus Petronius Niger.

Petronius era faimos la curtea lui Nero ca arbiter elegantiae, adică un fel de „arbitru al eleganței” sau judecător al gustului rafinat. Tradiția spune că a fost acuzat de implicare într-o conspirație împotriva împăratului și a fost constrâns să se sinucidă.

Opera atribuită lui, „Satyricon”, este una dintre cele mai originale scrieri ale literaturii latine. Este un roman satiric, fragmentar, amestec de proză și versuri, aventură grotescă, erotism, parodie culturală și critică socială. Cea mai celebră parte este „Cena Trimalchionis” / „Ospățul lui Trimalchio”, o scenă amplă în care este caricaturizată vulgaritatea unui libert îmbogățit. Britannica descrie Satyricon ca un roman comic și picaresc din secolul I d.Hr., atribuit lui Petronius.

Importanța lui Petronius vine din privirea lui ironică asupra societății romane: lumea pe care o descrie nu este cea solemnă a epopeii sau a istoriei oficiale, ci o lume de parveniți, aventurieri, retori falși, sclavi eliberați, desfrâu, limbaj popular și spectacol social. De aceea, Satyricon este adesea citit ca una dintre primele forme de roman realist-satiric din literatura europeană.

În esență, Titus Petronius Niger / Petronius Arbiter este autorul latin al rafinamentului decadent și al satirei sociale: un scriitor care a transformat Roma lui Nero într-o scenă grotescă, lucidă și memorabilă.