Cristina Gavriluță este o socioloagă și antropoloagă română, profesor universitar doctor la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași, în cadrul Facultății de Filosofie și Științe Social-Politice, Departamentul de Sociologie, Asistență Socială și Resurse Umane. Pagina facultății o listează ca „Prof. univ. dr. Cristina Gavriluță”.

Este cunoscută mai ales pentru lucrările sale de socioantropologie, sociologia religiei, etnologie, antropologie socială și culturală, sociologia devianței și studiul mentalităților. CV-ul ei menționează cursuri precum etnologie românească și universală, antropologie socială și culturală, antropologia criminalității și sociologia devianței și a controlului social.

Printre volumele sale se numără „Socioantropologia fenomenului religios”, „Sacrul și californizarea culturii”, „Socioantropologia fenomenelor divinatorii”, „Sociologia sportului” — împreună cu Nicu Gavriluță — și „Negativul cotidianului”.

Temele ei de interes se află adesea la granița dintre sociologie, antropologie și studiul religiosului: sacrul în lumea contemporană, practicile divinatorii, magia, marginalitatea socială, devianța și formele „neobișnuite” ale vieții sociale. Editura UAIC descrie „Negativul cotidianului” ca o carte despre zonele de penumbră ale socialului — divinație, ritualuri magico-religioase, satanism — adresată atât publicului cultivat, cât și specialiștilor.

Pe scurt, Cristina Gavriluță este o autoare importantă în sociologia și antropologia românească actuală, mai ales prin cercetările despre religios, imaginar social, devianță și fenomene culturale aflate la marginea vieții sociale obișnuite.